eram colorată. eram un curcubeu. și ție îți plăcea asta. am rămas gri. și tu ai spus că nu contează. dar contează, nu-i așa? altfel de ce m-ai privi așa, în timp ce îți îndeși în gură ultimul jeleu. este greșit dacă îmi doresc să te înneci cu el? nici măcar nu m-ai întrebat dacă vreau și eu. nu, nu vreau mulțumesc. îmi crează reacții nucleare la nivel de stomac. în traducere liberă tu mă faci să vomit mai rau decât o tequila fără sare și lămâie. nu mai beau. ne completam perfect. acum rămâne între noi doar un borcan de dulceață pe jumătate gol. nici măcar nu îmi place dulceța atât de mult. dar am mâncat-o ca să umplu linștea ce îmi strivește creierul. am mințit, de fapt îmi place dulceața. aia de afine, doar pentru că mă colorează.
eram colorată. și ție îți plăcea. mai mult decât ai fi vrut să recunoști. acum sunt doar o coajă de portocală întrt-un borcan lipicios în care tu nu vrei să îți bagi degetul de frică să nu vezi că sunt portocalie.dar tu esti deja negru.
tu esti colorata. trebuie doar sa accepti asta.
RăspundeţiŞtergerefiecare dintr noi ne alegem culorile dupa starea de spirit,in opinia mea,griul si negru sunt culori triste.
RăspundeţiŞtergereGriul este asociat sobrietatii, seriozitatii, respectului.
RăspundeţiŞtergereNegrul simbolizeaza, ca si albastrul, apa. Reprezinta, de fapt, absenta culorii. Este legat de profunzime, mister, negativism, tristete adanca, ura profunda, independenta, stare proasta de spirit, magie, dar si de putere, stabilitate si chiar protectie. In cantitati mici faciliteaza introspectia, dar in exces devine deprimant.